Usia Di Yudahene
1Yuda manfo de Amasia babarima Usia a na wadi mfe dunsia tenaa ahengua so sɛ wɔn hene foforo. 2Usia agya wu akyi no, ɔsan kyekyeree Elot kurow no, na ɔdan maa Yuda. 3Usia dii ade no, na wadi mfirihyia dunsia, na odii hene wɔ Yerusalem mfirihyia aduonum abien. Na ne na a ofi Yerusalem no din de Yeholia. 4Na ɔteɛ wɔ Awurade ani so, sɛnea nʼagya Amasia teɛ no. 5Sakaria bere so no, Usia hwehwɛɛ Onyankopɔn akyi kwan, efisɛ ɔkaa Onyankopɔn suro ho nsɛm kyerɛɛ no. Na esiane sɛ ɔhene no hwehwɛɛ Onyankopɔn akyi kwan no nti, Onyankopɔn maa no nkɔso.
6Otuu Filistifo so sa, na obubuu Gat, Yabne ne Asdod afasu. Na ɔkyekyeree nkurow afoforo wɔ Asdod fam ne mmeaemmeae bi a ɛwɔ Filistia. 7Ɛnyɛ ɔko a ɔne Filistifo koe no mu nko ara na Onyankopɔn boaa no, na mmom ɔko a ɔne Arabfo a wɔwɔ Gur Baal koe ne Meunifo ko mu nso, ɔboaa no. 8Meunifo no tuaa sonkahiri maa no, na ne din hyeta koduu Misraim, efisɛ na ɔwɔ tumi a ɛso.
9Usia26.9 Usia dii nkonim wɔ anafo-apuei ne anafo-apuei fam. Israelhene oniɔdenfo Yeroboam II nso hwɛɛ Yuda atifi fam so. sisii ɔwɛn abantenten wɔ Yerusalem wɔ Twɔtwɔw Pon ano, Obon Pon ano ne ɔfasu no ntwea mu no. 10Ɔsan sisii abankɛse wɔ sare so, tutuu mmura bebree, efisɛ na ɔyɛn mmoa pii wɔ Yuda bepɔw ase hɔ. Na ɔyɛ ɔbarima a nʼani gye kua ho. Na ɔwɔ adwumayɛfo bebree a wɔhwɛ ne mfuw ne ne bobeturo a ɛwɔ mmepɔw no nsian mu ne obon nsasebere no so.
11Na Usia wɔ asraafo a wɔyɛ akofo akɛse a wɔwɔ akodi mu ntetewee. Na wɔyɛ akuw akuw a wɔasiesie wɔn ho ama ɔko. Na Yeiel a ɔyɛ asraafodɔm no kyerɛwfo, ne ne boafo Maaseia na wɔboaboa akofo kuw kɛse yi ano. Na wɔhyɛ Hanania a ɔyɛ ɔhene no mpanyimfo no mu baako ase. 12Mmusua ntuanofo mpenu ahansia na na wɔma saa akofo abenfo yi akwankyerɛ. 13Na asraafodɔm no dodow yɛ mpem ahaasa ne ason, ahannum a wɔn nyinaa nim de. Na wɔada wɔn ho so sɛ wɔbɛboa ɔhene no ako atia ɔtamfo biara. 14Usia maa asraafodɔm no nyinaa nkatabo, mpeaw, nnadekyɛw, agyiraehyɛde, bɛmma ne ahwimmo abo. 15Afei, abenfo bi yɛɛ mfi de sisii Yerusalem afasu no so a ɛtow agyan ne abo fi abantenten no so ne fasu twɔtwɔw so. Nʼanuonyam hyetae, efisɛ Awurade boaa no yiye kosii sɛ onyaa tumi kɛse.
Usia Bɔne Ne Nʼasotwe
16Nanso onyaa tumi kɛse no, ɔyɛɛ ahantan a ɛnam so ma ɔhwee ase. Ɔyɛɛ bɔne tiaa Awurade ne Nyankopɔn, efisɛ ɔkɔɔ Awurade Asɔredan kronkronbea hɔ, kɔhyew nnuhuam wɔ afɔremuka no so. 17Ɔsɔfopanyin Asaria ne Awurade asɔfo foforo aduɔwɔtwe, akokodurufo kɔhwehwɛɛ no. 18Wɔka sii ɔhene Usia anim se, “Ɛnyɛ wo Usia na ɛsɛ sɛ wohyew nnuhuam ma Awurade. Ɛyɛ asɔfo nko ara, Aaron mmabarima a, wɔayi wɔn asi hɔ ama saa dwumadi no nko ara adwuma. Fi kronkronbea ha kɔ, efisɛ woayɛ bɔne. Onyankopɔn renhyɛ wo anuonyam wɔ eyi ho.”
19Usia bo fuw yiye, na wamfa nnuhuamhyew kuruwa a na okura no ansi fam. Ɔne asɔfo no gyina nnuhuam afɔremuka no anim wɔ Awurade Asɔredan no mu no, prɛko pɛ, kwata totɔɔ ne moma so. 20Bere a Asaria ne asɔfo a wɔaka no huu kwata no, wopiapiaa no fii hɔ. Na ɔhene no ankasa pɛɛ sɛ ofi hɔ ntɛm, efisɛ Awurade na na wabɔ no. 21Enti kwata yɛɛ ɔhene Usia kosii sɛ owui. Wɔpam no fi nnipa mu maa ɔno nko ara tenae a wankɔ Awurade Asɔredan mu. Wɔde ne babarima Yotam tenaa ahemfi hɔ ma odii nnipa a wɔwɔ asase no so no so. 22Amos babarima Yesaia akyerɛw Usia ahenni ho nsɛm nkae fi mfiase kosi awiei ato hɔ. 23Usia wui, na esiane sɛ kwata yɛɛ no nti, wosiee no bɛn ahemfo amusiei. Na ne babarima Yotam na odii nʼade sɛ ɔhene.
Domnia lui Uzia peste Iuda
(2 Regi 14:21-22; 15:1-7)
1Tot poporul lui Iuda l‑a luat pe Uzia1 Numit și Azaria., care era în vârstă de șaisprezece ani și l‑a făcut rege în locul tatălui său, Amația. 2Uzia a rezidit Elatul și l‑a readus sub stăpânirea lui Iuda, după ce regele Amația a adormit alături de părinții săi.
3Uzia era în vârstă de șaisprezece ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de cincizeci și doi de ani. Mama lui se numea Iecolia și era din Ierusalim. 4El a făcut ce este drept în ochii Domnului, tot așa cum făcuse tatăl său, Amația. 5El L‑a căutat pe Dumnezeu în timpul vieții lui Zaharia, cel care înțelegea viziunile lui Dumnezeu. Cât timp l‑a căutat pe Domnul, Dumnezeu l‑a făcut să reușească în toate.
6El a ieșit la luptă împotriva filistenilor și a dărâmat zidurile Gatului, zidurile Iabneului și zidurile Așdodului. Apoi a zidit cetăți lângă Așdod și printre filisteni. 7Dumnezeu l‑a ajutat împotriva filistenilor, împotriva arabilor care locuiau la Gur‑Baal și împotriva meuniților. 8Amoniții i‑au plătit tribut lui Uzia. I s‑a dus faima până la hotarul Egiptului, pentru că ajunsese foarte puternic. 9Uzia a zidit turnuri în Ierusalim, la Poarta Unghiului, la Poarta Văii și la contrafortul din unghiul zidului și le‑a întărit. 10A zidit turnuri în pustie și a săpat multe puțuri, căci avea vite numeroase în zona deluroasă10 Sau: din Șefela (vezi nota de la 1:15). și în podiș. El avea și plugari și vieri în munți și în livezi, căci îi plăcea să lucreze pământul.
11Uzia avea o armată care purta războiul și care ieșea la luptă pe divizii, după numărătoarea făcută de scribul Ieiel și de supraveghetorul Maaseia, sub îndrumarea lui Hanania, una dintre căpeteniile regelui. 12Numărul total al căpeteniilor de familii ale războinicilor viteji era de două mii șase sute. 13Sub comanda lor era o armată de trei sute șapte mii cinci sute de bărbați pregătiți de luptă și bine înarmați, ca să‑l ajute pe rege împotriva dușmanului. 14Uzia a dotat toată armata cu scuturi, lănci, coifuri, platoșe, arcuri și praștii. 15A făcut la Ierusalim niște mașinării inventate de un meșter, care aveau să fie așezate pe turnuri și pe colțuri pentru a arunca săgeți și pietre mari. Lui Uzia i s‑a dus faima până departe, căci a fost ajutat în chip minunat, până a ajuns puternic.
16Dar când a ajuns puternic, i s‑a îngâmfat inima, spre pierzarea lui. El I‑a fost necredincios Domnului, Dumnezeul lui, și a intrat în Templul16 Vezi nota de la 3:17. Domnului ca să ardă tămâie pe altarul tămâierii. 17Preotul Azaria a intrat după el, însoțit fiind de optzeci de bărbați curajoși, dintre preoții Domnului. 18Ei au stat împotriva regelui Uzia, zicându‑i: „Uzia, nu‑ți este îngăduit să aduci tămâie Domnului! Doar preoții, urmașii lui Aaron, au fost sfințiți ca să aducă tămâie! Ieși din Sfântul Lăcaș! Pentru că ai fost necredincios, nu vei mai avea parte de cinste din partea Domnului Dumnezeu!“
19Uzia, care avea deja în mână cădelnița pentru tămâiere, s‑a înfuriat. De îndată ce s‑a înfuriat pe preoți, i‑a apărut lepră19-21, 23 Ebr.: tsara’at, termen care, prin intermediul LXX, a ajuns să fie redat în versiunile moderne prin lepră. Majoritatea studiilor lexicale și medicale au ajuns însă la concluzia că termenul tradus în mod tradițional cu lepră se referă la o varietate de afecțiuni/infecții ale pielii, contagioase sau nu, care pot să includă Boala lui Hansen (lepra modernă, provocată de bacilul Mycobacterium leprae), dar și o serie de alte diagnostice moderne, cum ar fi: psoriazis, vitiligo, râie, dermatită seboreică, precum și alte tipuri de infecții datorate micozelor cutanate (ciupercile de piele). De asemenea, cele mai multe dintre simptomele și caracteristicile descrise în text nu se potrivesc maladiei lui Hansen. pe frunte, în prezența preoților, în Casa Domnului, lângă altarul tămâierii. 20Când preotul conducător Azaria și toți ceilalți preoți s‑au întors spre el, iată că acesta avea lepră pe frunte. Atunci l‑au scos în grabă de acolo. Și el însuși s‑a grăbit să iasă, căci îl lovise Domnul. 21Regele Uzia a rămas lepros până în ziua morții lui. Pentru că era lepros, el a fost îndepărtat de la Casa Domnului și a locuit într‑o casă izolată.21 Sau: într‑o locuință, eliberat de orice responsabilitate. Cel care supraveghea palatul regelui și judeca poporul țării era Iotam, fiul său.
22Celelalte fapte ale lui Uzia, cele dintâi și cele de pe urmă, au fost scrise de profetul Isaia, fiul lui Amoț. 23Uzia a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat alături de părinții săi, în ogorul de înmormântare care aparținea regilor, deoarece spuneau: „A fost lepros.“ Și în locul lui a domnit fiul său Iotam.
