Samuel Sra Saulo Ngo
1Afei, Samuel faa ngotoa a ngo wɔ mu hwie guu Saulo tirim, few nʼafono ho, kae se, “Mereyɛ eyi de akyerɛ sɛ Awurade apaw wo sɛ ɔkannifo ama ne man Israel. 2Sɛ wugyaw me ha nnɛ na worekɔ a, wubehyia mmarima baanu wɔ baabi a ɛbɛn Rahel da a ɛwɔ Selsa a ɛbɛn Benyamin hye no. Wɔbɛka akyerɛ wo se, ‘Mfurum a mutuu ho anammɔn kɔhwehwɛɛ wɔn no, wɔahu wɔn. Enti mprempren, wʼagya agyae wɔn ho dwene, na mmom, mo ho na ɔredwen. Ɔtaa bisa se, “Obi ahu me babarima no ana?” ’
3“Mudu dua kɛse bi a esi Tabor ho a, mubehyia mmarima baasa bi a wofi Bet-El rekɔ akɔsom Onyankopɔn. Ɔbaako so mmirekyi mma abiɛsa, ɔbaako nso so brodo mua abiɛsa, na nea ɔka ho no nso so nsa aboa nhoma kotoku baako. 4Wobekyia mo, na wɔama mo brodo mua abien, na ɛsɛ sɛ mugye fi wɔn nkyɛn.
5“Na sɛ mudu Onyankopɔn koko a ɛwɔ Gibea a Filistifo nsraadɔm abɔ pem wɔ hɔ no a, mubehu adiyifo asafodɔm sɛ wofi afɔremuka a ɛwɔ bepɔw no so hɔ resian ba. Ɛhɔ na mubehyia adiyifo asafo a wɔresian afi bepɔw no so hɔ reba na bɛnta ne mpintin ne mmɛn ne asanku di wɔn anim a wɔrehyɛ nkɔm. 6Saa bere no, Onyankopɔn Honhom bɛba wo so wɔ tumi mu, na wo ne wɔn bɛhyɛ nkɔm. Wobɛsakra ayɛ onipa foforo. 7Saa nsɛnkyerɛnne yi akyi no, yɛ nea wugye di sɛ eye biara, na Onyankopɔn bɛka wo ho. 8Afei, sian di mʼanim kɔ Gilgal10.8 Kronkronbea a edi kan a wosii wɔ Kanaan no, wɔtoo ne fapem wɔ Gilgal (Yos 4.19-24). na kɔtwɛn me wɔ hɔ nnanson. Mɛba abɛka wo ho wɔ hɔ, na yɛabɔ ɔhyew afɔre ne asomdwoe afɔre. Na sɛ midu hɔ a, mɛkyerɛ wo nea ɛsɛ sɛ woyɛ bio.”
Samuel Nsɛnkyerɛnne Ba Mu
9Saulo dan ne ho pɛɛ sɛ ɔkɔ ara pɛ, Onyankopɔn sesaa ne koma, na Samuel nsɛnkyerɛnne nyinaa baa mu da no. 10Bere a Saulo ne ne somfo no duu Gibea no, wohuu sɛ adiyifo no reba. Afei Onyankopɔn honhom baa Saulo so, na ɔno nso fii ase hyɛɛ nkɔm. 11Bere a ne nnamfonom tee saa asɛm yi no, wɔteɛɛ mu se, “Asɛm bɛn na moreka yi? Saulo nso abɛyɛ odiyifo? Ɛyɛɛ dɛn na Kis babarima tumi bɛyɛɛ odiyifo?”
12Nanso ɛhɔni bi kae se, “Sɛnea nʼagya te de, ɛmfa ho; obiara tumi bɛyɛ odiyifo.” Enti ɛbɛyɛɛ sɛnnahɔ se, “Enti Saulo nso abɛyɛ odiyifo?” 13Saulo gyaee adiyi no, ɔforoo bepɔw no kɔɔ afɔremuka no so.
14Oduu hɔ no, Saulo wɔfa bisaa no se, “Ɛhefa na wokɔe a dedaada yenhuu wo yi?”
Saulo buae se, “Yɛkɔhwehwɛɛ mfurum a wɔayera no, nanso yɛanhu wɔn. Ɛno nti, yɛkɔɔ odiyifo Samuel nkyɛn kobisaa no faako a wɔwɔ.”
15Ne wɔfa no bisae se, “Saa? Na asɛm bɛn na ɔkae?”
16Saulo buae se, “Ɔkae se, wɔahu mfurum no.” Nanso Saulo anka ankyerɛ ne wɔfa no sɛ Samuel asra no ngo sɛ wobesi no ɔhene.
17Samuel frɛɛ Israelfo nyinaa baa Awurade anim wɔ Mispa,10.17 Mispa na na wɔtaa hyia ma ɔmanfo dwinnwen wɔn nsɛnhia ho (Ate 20.1; 21.1). 18na ɔka kyerɛɛ wɔn se, “Sɛnea Awurade, Israel Nyankopɔn, se ni, ‘Mede Israelfo fii Misraim bae, na migyee mo fii Misraim tumi ne wɔn a wodi mo nya no nyinaa ase.’ 19Nanso ɛwɔ mu sɛ mayɛ bebree ama mo de, nso moapo me aka se, ‘Yɛpɛ ɔhene.’ Enti afei, momfa mo mmusuakuw ne mo mmusua mmra Awurade anim.”
20Samuel maa Israel mmusuakuw nyinaa bae no, Benyamin abusuakuw na woyii wɔn. 21Afei ɔmaa Benyamin abusuakuw no mu afi nyinaa baa Awurade anim na woyii Matri abusua, na awiei no woyii Kis babarima Saulo. Na wɔhwehwɛɛ no no, na wonhu baabi a wafa. 22Enti wobisaa Awurade se, “Na ɔwɔ he?”
Na Awurade buae se, “Yiw, ɔde ne ho ahintaw nneɛma mu.”
23Enti wotuu mmirika kɔfaa no bae. Na obegyinaa nnipa no mu no na ne tenten bunkam fa obiara so. 24Samuel ka kyerɛɛ nnipa no nyinaa se, “Ɔbarima a Awurade apaw no sɛ mo hene ni. Obiara nni Israel ha a ɔne no sɛ.”
Afei, nnipa no nyinaa bɔ gyee so se, “Ɔhene nkwa so!”
25Samuel kyerɛkyerɛɛ mmara a ɛbata saa ahenni no ho kyerɛɛ nnipa no. Ɔkyerɛw guu nhoma mmobɔwee so, de kɔtoo Awurade anim. Afei, Samuel gyaa ɔmanfo no kwan ma wɔkɔɔ wɔn afi mu.
26Saulo nso kɔɔ ne fi wɔ Gibea na nnipakuw bi a Onyankopɔn aka wɔn koma de wɔn ho bɛbɔɔ no. 27Nanso amumɔyɛfo bi kae se, “Ɛbɛyɛ dɛn na saa onipa yi atumi agye yɛn?” Wobuu no animtiaa a wɔammrɛ no akyɛde biara. Nanso Saulo ammua wɔn.
1Samuel a luat sticluța cu untdelemn, l‑a turnat pe capul lui Saul și i‑a dat sărutare, zicând:
– Nu te‑a uns Domnul să fii conducător peste moștenirea Lui? 2După ce vei pleca de la mine, vei întâlni doi bărbați lângă mormântul Rahelei, în teritoriul lui Beniamin, la Țelțah. Ei îți vor spune: „Măgărițele, pe care te‑ai dus să le cauți, au fost găsite. Tatăl tău însă nu mai este îngrijorat pentru măgărițe, ci este îngrijorat pentru voi. El întreabă: «Ce să fac pentru fiul meu?»“ 3Treci de locul acela și mergi mai departe până la stejarul din Tabor. Acolo te vor întâlni trei bărbați care se suie la Dumnezeu, la Betel. Unul dintre ei duce cu el trei iezi, altul trei pâini, iar altul un burduf cu vin. 4Ei te vor saluta și îți vor dărui două pâini pe care le vei lua din mâna lor.
5După aceea vei merge la Ghiva lui Dumnezeu unde se află o garnizoană de‑a filistenilor. Cum vei intra în cetate, vei întâlni un grup de profeți coborând de pe înălțime cu harfe, tamburine, flaute și lire înaintea lor, iar ei profețind. 6Duhul Domnului va veni peste tine, vei profeți împreună cu ei și vei fi preschimbat într‑un alt om. 7Când ți se vor împlini aceste semne, fă ceea ce mâinile tale vor găsi potrivit să facă, pentru că Domnul este cu tine.
8Coboară înaintea mea la Ghilgal. După aceea voi coborî și eu la tine ca să aduc arderi‑de‑tot și jertfe de pace8 Adesea tradus prin jertfe de comuniune sau jertfe de mulțumire, deoarece poartă și aceste sensuri.. Vei aștepta șapte zile până voi veni la tine ca să‑ți fac cunoscut ce vei avea de făcut.
9De îndată ce Saul s‑a întors cu spatele ca să se despartă de Samuel, Dumnezeu i‑a dat o altă inimă și toate semnele acestea s‑au împlinit în acea zi. 10Au ajuns la Ghiva și iată că un grup de profeți i‑a ieșit în întâmpinare. Duhul lui Dumnezeu a venit peste el și el a profețit în mijlocul lor. 11Când toți cei care‑l cunoșteau înainte au văzut că profețea împreună cu ei, au zis unul către celălalt: „Ce i s‑a întâmplat fiului lui Chiș? Este oare și Saul printre profeți?“ 12Iar un localnic a zis: „Și cine este tatăl lor?“ Astfel s‑a ajuns la următoarea zicere: „Este oare și Saul printre profeți?“
13Când a terminat de profețit, Saul a venit pe înălțime.
14Atunci unchiul său l‑a întrebat pe el și pe slujitorul său:
– Pe unde ați umblat?
Saul i‑a răspuns:
– În căutarea măgărițelor. Însă când am văzut că nu sunt de găsit ne‑am dus la Samuel.
15Unchiul lui l‑a întrebat:
– Spune‑mi, te rog, ce v‑a zis Samuel?
16Saul i‑a răspuns unchiului său:
– Ne‑a zis că măgărițele au fost găsite.
Însă nu i‑a spus nimic din ce i‑a vorbit Samuel cu privire la domnie.
Saul, desemnat oficial drept rege al lui Israel
17Samuel a chemat poporul înaintea Domnului, la Mițpa. 18El le‑a zis fiilor lui Israel: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Eu l‑am scos pe Israel din Egipt și v‑am eliberat din mâna egiptenilor și a tuturor regatelor care vă asupreau.» 19Voi însă Îl respingeți astăzi pe Dumnezeul vostru Care v‑a izbăvit din toate nenorocirile și necazurile voastre, zicându‑I: «Când vei pune un rege peste noi?» De aceea înfățișați‑vă acum înaintea Domnului, după semințiile și clanurile voastre.“
20Samuel a apropiat toate semințiile lui Israel, iar sorțul a căzut pe seminția lui Beniamin. 21Apoi a apropiat seminția lui Beniamin după clanuri, iar sorțul a căzut pe clanul lui Matri. În cele din urmă sorțul a căzut pe Saul, fiul lui Chiș. Când l‑au căutat însă, n‑a fost găsit.
22Ei l‑au întrebat în continuare pe Domnul:
– A sosit omul acesta aici?
Domnul a răspuns:
– Iată, s‑a ascuns printre bagaje.
23Ei au alergat și l‑au scos de acolo. Când a stat în picioare în mijlocul poporului, era mai înalt cu un cap decât toți ceilalți din popor. 24Atunci Samuel a zis întregului popor:
– Îl vedeți pe acela pe care l‑a ales Domnul? Nu este altul ca el în tot poporul.
Și toți au strigat:
– Trăiască regele!
25Samuel a făcut cunoscută poporului legea monarhiei și a scris‑o într‑un sul, pe care l‑a așezat înaintea Domnului. După aceea, Samuel a trimis întregul popor, pe fiecare în parte, la casa lui.
26Apoi și Saul a plecat acasă, în Ghiva, însoțit de vitejii ale căror inimi le atinsese Domnul. 27Au fost însă și niște oameni de nimic27 Lit.: fii ai lui Belial. Sensul literal al termenului Belial este fără folos(ință), fără utilitate (bun de nimic). În sens lărgit, termenul se poate traduce cu ticălos, netrebnic. Vezi și nota din 2 Cor. 6:15. care au zis: „Cum ar putea acesta să ne izbăvească?“ L‑au disprețuit și nu i‑au adus niciun dar. Saul însă s‑a făcut că nu‑i aude.
