Sebahemmea Nsrahwɛ
1Bere a Sebahemmea tee Salomo din a ahyeta na ɛhyɛ Awurade din anuonyam no, ɔde nsɛmmisa a anoyi yɛ den bɛsɔɔ Salomo hwɛe. 2Ɔde nʼasomfo a wɔdɔɔso yiye kaa ne ho baa Yerusalem. Na yoma a wɔsoso nnuhuam, sikakɔkɔɔ bebree ne aboɔden abo ka wɔn ho. Bere a ohyiaa Salomo no, wodwinnwen nsɛm bebree a na ɛwɔ ɔhemmea ani so no ho. 3Salomo yii ne nsɛmmisa nyinaa ano sɛnea ɛsɛ. Asɛmmisa biara ankyere nʼadwene. 4Bere a Sebahemmea huu sɛnea Salomo adwene mu dɔ, ne ahemfi a wasi no, 5ne ho dwiriw no. Nnuan a ohuu sɛ esisi ne didipon so no yɛɛ no nwonwa. Sɛnea na wahyehyɛ ne fi so ahwɛfo no ne wɔn ntade papa bi a ɛhyehyɛ wɔn, ne sɛnea nkuruwakurafo ne wɔn ntade yuu ne ɔhyew afɔre a Salomo bɔɔ no Awurade Asɔredan mu hɔ no yɛɛ no ahodwiriw.
6Ɔhemmea no fii ahodwiriw mu ka kyerɛɛ ɔhene no se, “Nsɛm a metee wɔ me man mu a ɛfa dwuma a woatumi adi ne wo nyansa ho no nyinaa yɛ nokware! 7Na minnye nni kosii sɛ mibeduu ha a mʼankasa mede mʼani abehu yi. Nokware, sɛɛ na mante asɛm no mu fa mpo. Wo nyansa ne wo nkɔso no boro nea wɔka kyerɛɛ me no so koraa. 8Migye di sɛ ɛsɛ sɛ wo nkurɔfo yi ani gye! Ɛyɛ adom ma wʼadwumayɛfo yi sɛ wotumi bɛn wo adekyee biara na wotie wo nyansasɛm. 9Awurade, wo Nyankopɔn no yɛ ɔkɛse ampa. Nʼani gye wo ho, na ɔde wo asi Israel ahengua so. Efisɛ ɔdɔ a Awurade de dɔ Israel no yɛ ɔdɔ a ɛnsa da. Wasi wo hene sɛ wode atɛntrenee ne treneeyɛ bebu ɔman no.”
10Na ɔkyɛɛ ɔhene no sikakɔkɔɔ tɔn anan ne fa, nnuhuam bebree ne aboɔden abo. Obiara amfa nnuhuam dodow saa ammɛkyɛ Salomo bio, sɛnea Sebahemmea de bɛkyɛɛ no no.
11Huram ahyɛn no fi Ofir de sikakɔkɔɔ bae a na asamfono nnua bebree ne aboɔden abo ka ho. 12Ɔhene de asamfono nnua no yɛɛ atrapoe wɔ Awurade Asɔredan ne ahemfi no mu, na ɔde bi yɛɛ asanku ne mmɛnta maa nnwontofo. Ebesi saa bere no ne saa bere no, na obiara mfaa asamfono nnua a ɛyɛ fɛ saa nkɔɔ hɔ da, na akyiri no nso wɔanhu bi saa da.
13Biribiara a Sebahemmea bisaa ɔhene Salomo no, ɔde maa no kaa nea amanne nti, ɔnam ayamye so de maa no no ho. Ɛno akyi, Sebahemmea ne nʼasomfo no san kɔɔ wɔn kurom.
Salomo Ahonya Ne Nʼanuonyam
14Afe biara, na sikakɔkɔɔ a ɛba Salomo nsam no yɛ tɔn aduonu anum, 15a na sika a onya fi aguadifo, Arabia ahemfo ne asase no so amradofo no nkyɛn nka ho.
16Ɔhene Salomo ma wɔde sikakɔkɔɔ a wɔaboro yɛɛ akyɛm akɛse ahannu a emu biara sikakɔkɔɔ a ɛwɔ mu no mu duru yɛ kilogram ason. 17Bio, ɔyɛɛ akyɛm nketewa bi a ɔde sikakɔkɔɔ a wɔaboro yɛe a, emu biara mu duru bɛyɛ kilogram abiɛsa ne fa. Ɔhene no de saa akyɛm yi nyinaa kosiee ahemfi hɔ baabi bi a wɔfrɛ hɔ Lebanon Kwae Ahemfi.
18Na ɔhene no de asonse yɛɛ ahengua kɛse bi, na ɔde sikakɔkɔɔ duraa ho. 19Na ahengua no wɔ atrapoe ntiaso asia na nʼakyi yɛ kurukuruwa. Ahengua no wɔ nsa wɔ benkum ne nifa, na wɔayɛ gyata sɛso abien asisi hɔ. 20Salomo san yɛɛ gyata sɛso dumien a ɔbaako biara gyina atrapoe ntiaso asia no mu biara benkum ne nifa. Ahengua biara nni wiase a wobetumi de atoto Salomo de no ho. 21Ɔhene Salomo nkuruwa nyinaa, sikakɔkɔɔ na wɔde yɛe. Saa ara na nneɛma ahorow a ɛwɔ Lebanon Kwae Ahemfi mu no nso te. Wɔamfa dwetɛ anyɛ, efisɛ Salomo bere so no, na wobu dwetɛ ade teta bi. 22Na ɔhene no wɔ po so aguadihyɛn bebree a ɛne Huram de no yɛ adwuma bɔ mu. Mfe abiɛsa biara, ahyɛn no ba prɛko a sikakɔkɔɔ, dwetɛ, asonse, nsorommoa ne asibe ahyehyɛ wɔn ma.
23Enti ɔhene Salomo bɛyɛɛ ɔdefo ne onyansafo sen ɔhene biara wɔ asase so nyinaa. 24Na nnipa fifi aman ahorow so bɛsra no, na wotie nyansa a Onyankopɔn de adom no no bi. 25Afe biara mu, obiara a ɔbɛba abɛsra no no brɛ no akyɛde te sɛ dwetɛ, sikakɔkɔɔ, ntade, akode, nnuhuam, apɔnkɔ ne mfurumpɔnkɔ.
26Salomo nyaa nteaseɛnam ne apɔnkɔ bebree. Na ɔwɔ nteaseɛnam apem ahannan ne apɔnkɔ mpem dumien. Ɔde emu fa kɛse guguu nteaseɛnam nkuropɔn no so na ɔmaa bi nso kaa Yerusalem. 27Ɔhene no maa dwetɛ buu te sɛ abo wɔ Yerusalem. Na sida nnua a ɛsom bo no nso buu so sɛ ankye nnua a efifi wɔ mmepɔw ase wɔ Yuda asase so. 28Na Salomo tɔɔ apɔnkɔ fii Misraim ne Kilikia, efisɛ na ɔhene no aguadifo nya wɔn fi Kilikia a wɔn bo no ye. 29Saa bere no, na wotumi tɔ Misraim teaseɛnam a wɔde abedu Yerusalem no dwetɛ kilogram awotwe, na apɔnkɔ nso, na wotumi tɔ baako dwetɛ kilogram abien. Na wɔsan tɔn wɔn mu pii ma Hetifo ahemfo ne Aram ahemfo.
Regina din Șeba îl vizitează pe Solomon
(2 Cron. 9:1-12)
1Când regina din Șeba a auzit despre faima lui Solomon datorată Numelui Domnului, a venit ca să‑l pună la încercare prin întrebări grele. 2Ea a sosit la Ierusalim însoțită de o caravană foarte numeroasă, având cu ea cămile încărcate cu mirodenii, foarte mult aur și pietre prețioase. Ea a venit la Solomon și i‑a vorbit despre tot ce avea pe inimă. 3Solomon i‑a răspuns la toate întrebările; nu a fost nimic prea greu pe care regele să nu fi știut să i‑l clarifice. 4Când regina din Șeba a văzut toată înțelepciunea lui Solomon, palatul pe care‑l zidise, 5mâncarea de la masa lui, locuința slujitorilor săi, slujirea servitorilor săi, veșmintele acestora, paharnicii lui și arderile lui de tot, pe care le aducea la Casa Domnului,5 Sau: și scările pe care el urca la Casa Domnului i s‑a tăiat răsuflarea.
6Apoi i‑a zis regelui: „Așadar, este adevărat ce am auzit în țara mea despre faptele tale și despre înțelepciunea ta! 7Dar nu am crezut aceste lucruri până când nu am venit și până nu le‑am văzut cu ochii mei. Iată însă că nu mi s‑a spus nici măcar pe jumătate! Tu ai mai multă înțelepciune și bogăție decât se spune în zvonul pe care l‑am auzit. 8Ferice de oamenii tăi, ferice de acești slujitori ai tăi care stau mereu înaintea ta și care aud înțelepciunea ta! 9Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, Care Și‑a găsit plăcerea în tine, punându‑te pe tronul lui Israel. Domnul îl iubește pe vecie pe Israel! El te‑a pus rege ca să faci judecată și dreptate.“
10Și ea i‑a dăruit regelui o sută douăzeci de talanți10 Aproximativ 3,6 t. de aur, o mare cantitate de mirodenii, precum și pietre prețioase. Niciodată n‑au mai fost aduse așa de multe mirodenii ca acelea pe care regina din Șeba i le‑a dăruit regelui Solomon. 11(Corăbiile lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au mai adus din Ofir și mari cantități de lemn de almug11-12 Sau: algum, specie de ienupăr, cu lemn plăcut mirositor. și pietre prețioase. 12Din lemnul de almug, regele a făcut trepte pentru Casa Domnului și pentru palatul regelui, lire și harfe pentru cântăreți. Niciodată n‑a mai fost adus lemn de almug și nici n‑a mai fost văzut de atunci.) 13Regele Solomon i‑a dat reginei din Șeba tot ce ea a dorit și a cerut, pe lângă ceea ce regele Solomon i‑a dăruit din generozitate. După aceea, ea a plecat și s‑a întors în țara sa împreună cu slujitorii săi.
Pericolele gloriei lui Solomon: condamnarea lui Solomon
(2 Cron. 1:14-17; 9:13-28)
14Cantitatea de aur care intra anual în vistieria lui Solomon era de șase sute șaizeci și șase de talanți14 Peste 20 t. de aur, 15în afară de cel care venea de la negustori și din negoțul comercianților, de la toți regii Arabiei și de la guvernatorii țării.
16Regele Solomon a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut, pentru fiecare scut folosind câte șase sute de șecheli16 Aproximativ 7 kg; unitatea de măsură nu este dată în TM, putând fi vorba și despre șase sute de beka, echivalentul a aproximativ 3,5 kg. de aur, 17și trei sute de scuturi mici din aur bătut, pentru fiecare dintre aceste scuturi folosind câte trei mine17 Aproximativ 1,8 kg. de aur. Regele le‑a pus în Palatul Pădurii Libanului.
18Regele a mai făcut și un tron mare din fildeș și l‑a poleit cu aur curat. 19Tronul avea șase trepte, iar partea de sus era rotundă în spate. De fiecare parte a tronului era câte o rezemătoare, iar lângă fiecare rezemătoare era așezat câte un leu. 20Alți doisprezece lei erau așezați de‑o parte și de alta a celor șase trepte. Așa ceva nu se mai făcuse pentru niciun regat. 21Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau din aur și toate vasele din Palatul Pădurii Libanului erau din aur curat. Niciunul nu era din argint; acesta era considerat fără valoare în zilele lui Solomon. 22Căci regele avea pe mare corăbii de Tarșiș22 Sau: corăbii de negoț; Tarșiș era probabil cea mai îndepărtată colonie feniciană în acea vreme, situată în Spania ori Sardinia. De aceea, o „corabie de Tarșiș“ era una solidă, în stare să transporte marfă la distanțe mari. care navigau împreună cu corăbiile lui Hiram și o dată la trei ani aduceau aur, argint, fildeș, maimuțe și păuni.
23Regele Solomon i‑a întrecut în bogăție și în înțelepciune pe toți regii pământului. 24Toată lumea căuta să‑l vadă pe Solomon, ca să‑i asculte înțelepciunea pe care Dumnezeu o pusese în inima lui. 25An de an, fiecare dintre cei care veneau își aducea darul: vase de argint și de aur, haine, arme, mirodenii, cai și catâri.
26Solomon a adunat care și cai; avea o mie patru sute de care și douăsprezece mii de cai26 Sau: călăreți., pe care îi ținea în cetățile pentru care, precum și împreună cu el, la Ierusalim. 27Regele a făcut ca argintul să fie, în Ierusalim, la fel de obișnuit precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroși precum sicomorii de pe zona deluroasă27 Sau: din Șefela, zona cu dealuri joase, piemontană, situată între centrul muntos al Canaanului și țărmul Mediteranei.. 28Caii lui Solomon erau aduși din Egipt28-29 Sau: din Muzur sau Musri, în Capadocia (Asia Mică). și din Kue28 Probabil Cilicia, în Asia Mică.; negustorii regelui îi cumpărau din Kue pe un preț stabilit. 29Un car era cumpărat din Egipt cu șase sute de șecheli29 Sau: sicli, greutate de bază, comună la toate popoarele semite antice; existau mai multe tipuri de șechel: regal (2 Sam. 14:26; aproximativ 13 gr), obișnuit (aproximativ 12 gr) și cel al Lăcașului (aproximativ 10 gr); greutatea șechelului a variat în diferite vremuri și în diferite zone; aproximativ 7 kg. de argint, iar un cal cu o sută cincizeci de șecheli29 Aproximativ 2 kg.. Tot astfel, prin mâna lor, se aduceau cai și care pentru toți regii hitiților și pentru regii Aramului.
