Ɛsra Kɔ Yerusalem
1Persiahene Artasasta ahenni mu no, na ɔbarima bi wɔ hɔ a ne din de Ɛsra. Na ɔyɛ Seraia babarima a ɔyɛ Asaria babarima, na ɔno nso yɛ Hilkia babarima 2na ɔno nso yɛ Salum babarima a ɔyɛ Sadok babarima a ɔyɛ Ahitub babarima 3na ɔno nso yɛ Amaria babarima a ɔyɛ Asaria babarima na ɔno nso yɛ Meraiot babarima 4a ɔyɛ Serahia babarima a ɔyɛ Usi babarima a ɔno nso yɛ Buki babarima 5a ɔno yɛ Abisua babarima, a ɔyɛ Pinehas babarima, a ɔno nso yɛ Eleasar babarima, a ɔyɛ Aaron a ɔyɛ ɔsɔfopanyin no babarima. 6Na saa Ɛsra yi yɛ mmara no kyerɛkyerɛfo a onim Mose mmara no a Awurade, Israel Nyankopɔn, de ama Israelfo no yiye. Ofi Babilonia baa Yerusalem na biribiara a obisaa ɔhene no ɔde maa no, efisɛ na Awurade nsa no wɔ ne so. 7Israelhene no ne asɔfo, Lewifo, nnwontofo, aponanohwɛfo ne asɔredan mu asomfo ne no kɔɔ Yerusalem, ɔhene Artasasta ahenni mfe ason so.
8Saa afe no, Ab ɔsram (bɛyɛ Ɔsannaa) mu na Ɛsra kɔɔ Yerusalem. 9Ofii Babilonia Abib ɔsram (bɛyɛ Oforisuo) da a ɛto so awotwe, na ɔkɔɔ Yerusalem Ab ɔsram (bɛyɛ Ɔsannaa) da a ɛto so anan. Na Onyankopɔn adom nsa wɔ ne so. 10Efisɛ na Ɛsra asi nʼadwene pi sɛ, obesua, na wadi Awurade mmara so, na wakyerɛ Israelfo saa mmara no.
11Na ɔhene Artasasta de krataa no sɛso ama ɔsɔfo Ɛsra, a ɔyɛ mmara no kyerɛkyerɛfo a osuae, na ɔkyerɛɛ Israelfo Awurade mmara no. Ɔkyerɛw se:
12Me ahene mu hene Artasasta, nkyia a mede rekyia ɔsɔfo Ɛsra ne Awurade a ɔte ɔsorosoro no mmarakyerɛni no ni:
13Mahyɛ mmara sɛ, Israelni biara a ɔte mʼaheman mu a asɔfo ne Lewifo ka ho no nyinaa, mfi wɔn pɛ mu ne wo nkɔ Yerusalem. 14Me ne mʼagyinatufo baason no ahyɛ wo sɛ, gyina wo Nyankopɔn mmara a ɛhyɛ wo nsam no so yɛ nhwehwɛmu fa Yuda ne Yerusalem tebea ho. 15Fa dwetɛ ne sikakɔkɔɔ bi a yɛde rema wo sɛ afɔre a yɛrebɔ ama Israel Nyankopɔn a ɔte Yerusalem no kɔ, 16na gye dwetɛ anaa sikakɔkɔɔ biara a wubenya afi Babilonia ne nea wɔde bɛkyɛ wo biara afi ɔmanfo ne asɔfo nkyɛn a wɔde ama sɛ, wɔmfa nkɔ wɔn Nyankopɔn asɔredan a ɛwɔ Yerusalem no kɔ. 17Saa akyɛde yi, nea ɛsɛ sɛ wɔde tɔ ara yɛ anantwinini, adwennini, nguantenmma ne atoko afɔrebɔde a ɛfata, ne nsa afɔrebɔde a wɔde ne nyinaa bɛbɔ afɔre wɔ Onyankopɔn asɔredan a ɛwɔ Yerusalem no afɔremuka so.
18Sika biara a ɛbɛka no, wo ne wo mfɛfo mfa nni dwuma biara a mugye di sɛ ɛyɛ mo Nyankopɔn pɛ. 19Na nkuku ne nkaka a yɛde rehyɛ wo nsa de adi mo Nyankopɔn asɔredan no ho dwuma no, fa ne nyinaa ma Onyankopɔn a ɔwɔ Yerusalem no. 20Sɛ mo sika sa wɔ biribi a ɛho hia mo Onyankopɔn asɔredan ho anaa biribi a ɛte saa ho a, mummisa sika mfi adehye foto mu.
21Me ɔhene Artasasta, hyɛ mmara de kɔ agyapade akorae a ɛwɔ asu Efrate agya no sɛ: Biribiara a Ɛsra bisa no, momfa mma no, efisɛ ɔyɛ ɔsɔfo ne ɔsorosoro Nyankopɔn no mmara kyerɛkyerɛfo. 22Ɛsɛ sɛ moma no kosi dwetɛ nkaribo pɔn mpem ason ne ahannum, atoko susukoraa ahannum, nsa gyare ahannum aduonum, ngo gyare ahannum aduonum ne nkyene a wontumi mmu ano. 23Monhwɛ yiye, na biribiara a Onyankopɔn a ɔte ɔsorosoro no abisa ama nʼasɔredan no, momfa mmra. Adɛn nti na ɛsɛ sɛ yɛma Onyankopɔn abufuw ba ɔhene ne ne mmabarima so? 24Mesan hyɛ sɛ, ɛnsɛ sɛ ɔsɔfo, Lewini, nnwontofo, ɔpon ano hwɛfo, asɔredan mu somfo anaa obiara a ɔyɛ adwuma wɔ asɔredan mu no tua tow biara.
25Na wo Ɛsra, ɛsɛ sɛ wode nyansa a Onyankopɔn de ama wo no yi asennifo ne atemmufo a wonim mo Nyankopɔn mmara no, na wodi nnipa a wɔwɔ asu Eufrate agya no nyinaa so. Sɛ nnipa nnim saa mmara no a, ɛsɛ sɛ wokyerɛkyerɛ wɔn. 26Obiara a obebu mo Nyankopɔn, ne ɔhene mmara so no, wobekum no, wobetwa no asu, wɔbɛfa nʼagyapade anaa wɔde no bɛto afiase sɛ asotwe.7.26 7.21-26 Wɔkyerɛw saa ɔfa yi wɔ Arameike kasa a saa bere no na wɔde di dwuma no mu.
27Ayeyi nka Awurade, yɛn agyanom Nyankopɔn a ɔmaa ɔhene adwene sɛ onsiesie Awurade asɔredan a ɛwɔ Yerusalem no. 28Na ayeyi nka no sɛ, ɔdaa ne dɔ kann adi kyerɛɛ me, hyɛɛ me anuonyam wɔ ɔhene, nʼagyinatufo ne nʼahenemma atumfo no anim. Ɛhyɛɛ me nkuran, efisɛ na Awurade, me Nyankopɔn, nsa wɔ me so. Na meboaboaa Israel ntuanofo no bi ano sɛ wɔnka me ho mma yɛnkɔ Yerusalem.
Ezra și alți exilați sosesc la Ierusalim
1După toate acestea, iată ce s‑a întâmplat în timpul domniei lui Artaxerxes1 Artaxerxes I Longimanus (465/464–425 î.Cr.), fiul lui Xerxes I. [486–465 î.Cr.], împăratul Persiei.
Ezra era fiul lui Seraia, fiul lui Azaria, fiul lui Hilchia, 2fiul lui Șalum, fiul lui Țadok, fiul lui Ahitub, 3fiul lui Amaria, fiul lui Azaria, fiul lui Meraiot, 4fiul lui Zerahia, fiul lui Uzi, fiul lui Buchi, 5fiul lui Abișua, fiul lui Fineas, fiul lui Elazar, fiul lui Aaron, preotul conducător. 6Acest Ezra s‑a suit din Babilon. El era un cărturar6, 11 Lit.: scrib, în sensul de erudit, expert în Lege. priceput în Legea lui Moise, dată de Domnul, Dumnezeul lui Israel. Și, pentru că mâna Domnului, Dumnezeul său, era peste el, împăratul i‑a dat tot ce ceruse. 7Unii dintre fiii lui Israel, dintre preoți, dintre leviți, dintre cântăreți, dintre portari și dintre slujitorii de la Templu s‑au suit și ei la Ierusalim în al șaptelea an al împăratului Artaxerxes.
8Ezra a sosit la Ierusalim în luna a cincea, în cel de‑al șaptelea an al împăratului. 9El plecase din Babilon în prima zi a lunii întâi și a ajuns la Ierusalim în prima zi a lunii a cincea, căci mâna cea bună a Dumnezeului său a fost peste el. 10Căci Ezra se hotărâse în inima lui să cerceteze Legea Domnului, s‑o împlinească și să învețe pe Israel hotărârile și judecățile ei.
Scrisoarea lui Artaxerxes și delegarea lui Ezra
11Iată o copie a scrisorii11 Ezra 7:12-26 este în limba aramaică. date de împăratul Artaxerxes preotului și cărturarului Ezra, un învățat în ce privește poruncile Domnului și hotărârile Lui cu privire la Israel:
12„Artaxerxes, împăratul împăraților, către Ezra, preotul și cărturarul Legii Dumnezeului cerurilor, Sănătate!
13Am poruncit ca toți cei din poporul Israel aflați în împărăția mea, – inclusiv preoții și leviții –, care doresc să meargă la Ierusalim împreună cu tine, să fie lăsați să meargă. 14Cu privire la cele de mai înainte, tu ești trimis de împărat și de cei șapte sfetnici ai săi ca să cercetezi Iuda și Ierusalimul în ce privește Legea Dumnezeului tău, Lege pe care o ai în mâna ta, 15și să duci argintul și aurul pe care împăratul și sfetnicii săi l‑au dăruit de bunăvoie Dumnezeului lui Israel, Care Își are Lăcașul la Ierusalim, 16precum și tot argintul și aurul pe care îl vei obține în toată provincia Babilonului, împreună cu darurile de bunăvoie ale poporului și ale preoților, oferite pentru Casa lui Dumnezeu de la Ierusalim. 17Prin urmare, cu banii aceștia să cumperi de îndată boi, berbeci, miei, daruri de mâncare și daruri de băutură, ca să le oferi pe altarul Casei Dumnezeului vostru, care este în Ierusalim. 18Și ceea ce tu și frații tăi credeți că este bine să faceți cu celălalt argint și aur, să faceți potrivit cu voia Dumnezeului vostru. 19Vasele care ți‑au fost date pentru slujba de la Casa Dumnezeului tău, să le prezinți înaintea Dumnezeului Ierusalimului. 20Celelalte lucruri necesare Casei Dumnezeului tău, de care vei avea nevoie să le dai, să le dai din casa vistieriilor împăratului.
21Eu, împăratul Artaxerxes, dau poruncă tuturor vistiernicilor de dincolo de Râu să i se dea imediat lui Ezra, preotul și cărturarul Legii Dumnezeului cerurilor, tot ce vă va cere, 22până la o sută de talanți22 Aproximativ 3 t. de argint, o sută de cori22 Aproximativ 22 kilolitri. de grâu, o sută de bați22 Aproximativ 2,2 kilolitri. de vin și o sută de bați de ulei, iar sare – fără limită. 23Să se facă de îndată tot ceea ce a poruncit Dumnezeul cerurilor cu privire la Casa Dumnezeului cerurilor, ca să nu vină mânia Lui peste împărăția împăratului și a fiilor săi. 24De asemenea, vă mai facem cunoscut că nu aveți voie să puneți tribut, dare sau taxe de trecere nici asupra preoților, leviților, cântăreților, portarilor sau slujitorilor de la Templu și nici asupra altor slujitori ai acestei Case a lui Dumnezeu.
25Iar tu, Ezra, după înțelepciunea Dumnezeului tău cu care ai fost înzestrat, numește magistrați și judecători ca să facă dreptate întregului popor din provincia de peste Râu, și anume tuturor acelora care cunosc legile Dumnezeului tău, iar celor care nu le cunosc, să li le faceți cunoscute. 26Toți aceia care nu vor împlini Legea Dumnezeului tău și legea împăratului să fie judecați imediat și condamnați la moarte, la exil, la confiscarea averii sau la temniță.“
27Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul părinților noștri, Care a mișcat inima împăratului să onoreze Casa Domnului, care este în Ierusalim, 28și Și‑a întins bunăvoința asupra mea în fața împăratului, a sfetnicilor săi și a tuturor comandanților săi puternici. Întărit de mâna Dumnezeului meu, care era peste mine, am strâns căpeteniile lui Israel ca să se suie împreună cu mine.
