Akuapem Twi Contemporary Bible

Ɔsɛnkafo 12:1-14

1Kae wo Bɔfo

wɔ wo mmerantebere mu,

ansa na nnabɔne no aba

na mfe a wobɛka se,

“Minni mu anigye biara” no reba,

2ansa na owia ne hann,

ɔsram ne nsoromma aduru sum,

na omununkum asan aba osutɔ akyi.

3Bere a ofi no awɛmfo ho popo,

na mmarima ahoɔdenfo akom,

bere a awiyamfo agyae adwumayɛ, sɛ wosua nti

na wɔn a wɔhwɛ pema mu no ani so ayɛ kusuu;

4bere a wɔatoto abɔnten no apon mu

na awiyambea nnyigyei ano abrɛ ase;

bere a nnipa te nnomaa su na wɔanyan,

nanso wɔn nnwonto ano abrɛ ase;

5bere a nnipa suro sorokɔ

ne mmɔnten so amanenyasɛm;

bere a “ɔsonkoran” dua begu nhwiren

na tɛwtɛw twe ne ho kɔ no

na nkatede ho adwudwo.

Afei onipa kɔ ne daa home mu

na agyaadwotwafo tu gu mmɔnten so.

6Kae no, ansa na dwetɛ hama no atew,

anaasɛ sikakɔkɔɔ asanka no abɔ;

ansa na sukuruwa no abobɔ wɔ asuten ho,

anaasɛ asubura so nkyimii abubu,

7na dɔte san kɔ asase a efi mu bae,

na honhom no tu kɔ Onyankopɔn a ɔde mae no nkyɛn.

8“Ahuhude mu ahuhude” ɔsɛnkafo no na ose.

“Biribiara yɛ ahuhude!”

Asɛm No Awiei

9Ɔsɛnkafo no yɛ onyansafo na ɔde nimdeɛ maa nnipa nso. Ɔdwenee na ɔyɛɛ nhwehwɛmu na obubuu mmɛ bebree. 10Ɔsɛnkafo no hwehwɛɛ sɛ obenya nsɛm a ɛfata, na nea ɔkyerɛw no yɛ pɛ na ɛyɛ nokware nso.

11Anyansafo nsɛm te sɛ nantwikafo mpeaw. Wɔn nsɛm a wɔaboa ano te sɛ nnadewa a wɔde abobɔ dua mu ma akɔ mu yiye. Saa nsɛm yi nyinaa fi Oguanhwɛfo baako nkyɛn. 12Mebɔ wo kɔkɔ sɛ twe wo ho fi biribiara a ɛka eyinom ho, me babarima.

Nhoma bebrebe nkyerɛw nni awiei, na ne sua pii no ma honam yɛ mmerɛw.

13Afei ne nyinaa atɔ asom;

nsɛm no awiei ni:

Suro Onyankopɔn na di nʼahyɛde so,

na onipa asɛde nyinaa ni.

14Onyankopɔn bebu nneyɛe biara atɛn,

nea wɔayɛ asie nso ka ho,

sɛ ɛyɛ papa anaa bɔne.

Nouă Traducere În Limba Română

Eclesiastul 12:1-14

1Adu‑ți aminte de Creatorul tău

în zilele tinereții tale,

până nu vin zilele cele rele

și până nu se apropie anii când vei zice:

„Nu găsesc nicio plăcere în ei“;

2până nu se întunecă soarele și lumina, luna și stelele

și până nu se întorc norii de ploaie.

3În zilele acelea încep să tremure paznicii casei,

iar cei tari șovăiesc,

se opresc cei ce macină, împuținați fiind,

și se întunecă cei ce se uită pe ferestre,

4se închid cele două uși care dau în stradă

și scade sunetul morii.

Atunci, cineva se va trezi la ciripitul păsării,

dar glasul tuturor cântărețelor se va auzi înăbușit;

5se vor teme de înălțime,

iar pe drum vor fi terori.

Adu‑ți aminte de Creatorul tău,

până nu înflorește migdalul,

până nu se târăște lăcusta

și până nu se strică caperul5 Cu referire la fructul arbustului Capparis spinosa, folosit atât ca și condiment, cât și pentru proprietățile lui afrodisiace.,

căci fiecare merge spre casa cea veșnică,

iar cei ce jelesc cutreieră pe stradă;

6până nu se rupe funia de argint

și până nu se sparge vasul de aur;

până nu se sfărâmă urciorul la izvor

și până nu este zdrobită roata de la puț;

7până nu se întoarce țărâna în pământ, de unde a fost luată,

și până când suflarea nu se întoarce la Dumnezeu,

Cel Care a dat‑o.

8O, deșertăciune a deșertăciunilor! zice oratorul.

Totul este deșertăciune!

Epilog

9Pe lângă faptul că oratorul a fost un înțelept, el a învățat și cunoștința pe popor, culegând, cercetând și aranjând numeroase proverbe. 10Oratorul a căutat să găsească cuvinte plăcute și să scrie drept cuvintele adevărului.

11Cuvintele înțelepților sunt ca niște țepușe, iar stăpânii colecțiilor de proverbe sunt ca niște cuie bătute, date de un singur păstor. 12Dincolo de toate acestea, fiule, ia aminte: să scrii12 Lit.: a face. multe cărți este o activitate fără sfârșit și prea mult studiu este obositor pentru trup.

13Concluzia la tot ceea ce ai auzit este aceasta:

teme‑te de Dumnezeu

și păzește poruncile Lui,

căci aceasta este datoria fiecărui om.13 Sau: căci aceasta este întreaga obligație a omului.

14Fiindcă Dumnezeu va aduce la judecată fiecare lucrare,

tot ce este ascuns,

fie bine, fie rău.