Psalmii 68:7-14
Dumnezeule, când ai ieșit înaintea poporului Tău,
când ai mărșăluit prin pustie… Selah
pământul s‑a cutremurat,
cerurile au picurat
înaintea lui Dumnezeu, Cel al Sinaiului8 Sau: cerurile au picurat / înaintea lui Dumnezeu, / chiar și Sinaiul, / înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.,
înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.
Dumnezeule, Tu ai legănat ca daruri de bunăvoie ploile;
Tu Ți‑ai întărit moștenirea, când a fost obosită.
Adunarea Ta a locuit în ea;
Tu ai pregătit bunătățile Tale pentru cel sărac, Dumnezeule!
Stăpânul a rostit un cuvânt;
purtătoarele de vești sunt o mare oștire:
„Regii oștirilor fug, fug,
iar cea rămasă acasă împarte prada.
Chiar în timp ce voi vă odihniți printre staule13 Sau: traiste. Sensul termenului ebraic este nesigur.,
aripile porumbelului sunt acoperite cu argint,
iar penele lui cu aur sclipitor.“
Când i‑a împrăștiat Cel Atotputernic14 Ebr.: Șadai pe regi,
ningea în Țalmon.